Mica serenadă
„Mica serenadă” este o lucrare pentru orchestră de cameră compusă de Wolfgang Amadeus Mozart. Ea este o simfonie de mici dimensiuni, aceste dimensiuni fiind condiționate în special de faptul că ansamblul se reduce la o orchestră de coarde, alcatuită din doar 5 instrumente (două viori, o violă, un contrabas și un violoncel). Lucrarea, terminată la 10 august 1787, în perioada în care Mozart lucra la al doilea act al operei Don Giovanni, este cunoscută sub denumirea completă de Serenada nr. 13 pentru coarde în Sol Major, KV 525.
De asemenea, este una dintre cele mai cunoscute și iubite lucrări compuse de Wolfgang Amadeus Mozart. Această compoziție este o serenadă în patru mișcări pentru orchestră de coarde și a fost compusă în 1787.
Muzica din „Mica serenadă ” este luminoasă și veselă, perfectă pentru a aduce bucurie și relaxare auditoriului. Înainte să învețe să citească, să numere sau să scrie, Mozart era capabil să descifreze o partitură și să o interpreteze perfect. Acesta a trăit 13.097 de zile, dintre care 3.720 le-a petrecut călătorind în peste 200 de orașe europene.
O caracteristică pe care nu multă lume o cunoaște despre compozitor este aceea că, în registrul de botez, Mozart a fost înregistrat cu numele de „Johannes Chrysostomus Wolfgangus Theophilus,” însă ulterior, în Italia, a adoptat numele de „Amadeus,” care reprezintă traducerea în latină a lui Theophilus („iubitor de Dumnezeu”).
Încă de la vârste fragede, geniul muzical al lui Mozart începe să-i deschidă uși spre viitorul lui strălucit. La numai 5 ani, înainte de a ști să scrie, compune câteva piese pentru pian, transcrise imediat de tatăl său. Prima sa apariție are loc la München, unde Mozart cântă la clavecin în fața prințului elector de Bavaria, după care el împreună cu familia sa pleacă la Viena, unde surprinde regalitatea imperială cu abilitățile sale.
Wolfgang Amadeus Mozart
Născut pe 27 ianuarie 1756 în Salzburg, Austria și trecut în neființă pe 5 decembrie 1791 în Viena, Austria, la vârsta de doar 35 de ani, Mozart a fost un copil minune și un prodigiu muzical încă de la vârsta de trei ani. Tatăl său, Leopold Mozart, compozitor și interpret, a recunoscut talentul extraordinar al lui Wolfgang și a început să-i țină ore de muzică în mod intensiv. La vârsta de cinci ani, Mozart a început să compună muzică, iar la șase ani a dat primele concerte în public.
Familia Mozart a călătorit pe tot teritoriul Europei pentru a-și prezenta talentul. Wolfgang și sora sa, Nannerl, au fost supuși unor turnee lungi și obositoare în orașe importante precum Viena, Paris, Londra și Roma. Aceste călătorii au contribuit la dezvoltarea talentului muzical al lui Mozart și la popularitatea sa în cadrul familiilor nobile și curților regale. După Bonn, Aix-la-Chapelle și Bruxelles, unde a înregistrat numeroase succese, Mozart a sosit la Paris, la 18 noiembrie 1763, unde a rămas până în 1764. Important pentru Mozart, în această perioadă petrecută la Paris, a fost întâlnirea cu muzicieni precum Eckard, Le Grand, Hochbrucker și mai ales Schobert, clavecinist și compozitor al prințului de Conti.
Wolfgang Amadeus Mozart a compus peste 600 de lucrări, care includ simfonii, concerte, opere, muzică de cameră, muzică vocală și multe altele. Printre cele mai celebre creații ale sale se numără operele „Don Giovanni,” „Nunta lui Figaro” și „Flautul fermecat,” precum și simfoniile „Jupiter” și „Simfonia nr. 40.”
